Despre “Dieta Montignac – Mananc, slabesc si ma mentin”

Imi doream de mult sa scriu despre dieta Montignac, dar este mult mai bine ca primul post pe aceasta tema il scriu abia acum, dupa lansarea in Romania a cartii scrise de celebrul nutritionist francez Michel Montignac “Mananc, slabesc si ma mentin” (versiune revizuita). Daca as fi scris inainte sa citesc aceasta versiune revizuita si avand in minte doar  cartea sa “Mananc, deci slabesc”, atunci as fi expus ceva rezerve fata de metoda de slabit, avand convingerea ca este un tip de dieta de natura sa creasca nivelul de colesterol si implicit riscul cardiovascular.

Aceast noua editie de carte vine prefatata chiar de un medic cardiolog si isi propune nu doar sa prezinte dieta, dar sa demonteze si criticile aduse acesteia (de cam aceeasi ntaura cu  rezervele mele din trecut referitoare la riscul de crestere a colesterolului).

Conceptele de baza care stau la baza dietei sunt cele de indice glicemic si rezultanta glicemica, iar alimentele si asocierile sau combinatiile de alimente se recomanda sau se interzic in dieta in functie de indicele lor glicemic, respectiv de rezultanta glicemica.

Daca ne uitam la lista alimentelor permise (fie chiar si cu moderatie) putem sa ne dam seama ca nu este o dieta greu de tinut si mai ales putem sa traim cu perspectiva ca un nou stil de viata sau de nutritie sa fie construit pe principii Montignac.

Mi se pare important sa precizez ca autorul aduce critici importante regimurilor hipocalorice, care nu aduc beneficii decat pe termen scurt, dar care pe termen lung sunt un esec. Stiu deja femei care au auns la concluzia ca cel mai bine slabesc mancand foarte putin, iar daca la prima vedere le-as aproba, la o analiza mai atenta as zice ca nu fac decat sa intre intr-o cursa a sobolanului. Lor, mai ales, le recomand sa citeasca aceasta carte si sa isi reevalueze optiunile in vederea mentinerii unei siluete bune si a unui tonus de invidiat.

Un alt lucru care mi se pare important este acela ca dieta mi se pare potrivita si pentru barbati. In sensul ca barbatii sunt mai putini dispusi la sacrificii de dragul siluetei, asa cum sunt femeile, iar o astfel de dieta nu i-ar “chinui” prea tare, in contextul in care restrictiile nu sunt neaparat cantitative, ci calitative.

In aceasta editie de carte, autorul face trimiteri la experimente medicale care au demonstrat nu doar pierderea in greutate, dar au contrazis si ipoteza cresterii colesterolului. Acest lucru mi se pare important, data fiind incidenta mare a bolilor cardio-vasculare.

Voi reveni in articole viitoare cu informatii si principii nutritionale recomandate de Montignac, pentru cei interesati de dieta, dar lipsiti de rabarea de a parcurge cartea din scoarta in scoarta.

Despre „Slim – Cum sa slabesti 30 de kilograme si sa nu le mai pui inapoi“

Pentru cine nu stie, „Slim – Cum sa slabesti 30 de kilograme si sa nu le mai pui înapoi“ este o carte scrisa de Carmen Bruma, prezentatoarea TV cu o tinuta de invidiat.

Este foarte interesant sa citesti despre experientele oamenilor si mai ales despre succesele lor. Si este important, cred eu, sa citesti despre retete aplicate si povesti reale, nu despre promisiuni.

Probabil ca pe Carmen Bruma ati auzit-o de mai multe ori spunand ca a slabit 30 de kg, dar vazand-o cum arata ati considerat ca exagereaza cel putin.

Pentru a da valoare de adevar spuselor sale, Carmen introduce inca din primele pagini o poza cu ea, la 16 ani, avand 85 de kg (sper sa fii retinut corect numarul). Din momentul in care vezi poza simti nevoia sa mergi pana la ultima fila, ca sa vezi cum a obtinut performanta.

Sa va explic de ce o consider performanta. Nu datorita numarului de kilograme (poate altii au slabit si mai mult). Nici macar datorita capacitatii de a conserva succesul (desi si asta este o performanta). Din punctul meu performanta e disciplina pe care si-a impus-o si de la care nu se abate. Performanta este neclintirea din convingerile ei.

Personal nu cunosc nici o persoana atat de disciplinata. Stiu cateva persoane (printre care si persoana mea) care au putut in anumite perioade sa fie disciplinate in ceea ce priveste regimul de viata, sa respecte reguli, sa persevereze. Totusi, in toate cazurile pe care le stiu, perioadele de disciplina alternau cu cele de relaxare si garda jos. Si acesta este motivul pentru care realmente o apreciez pe Carmen Burma. Pentru capacitatea de a refuza alimente nesanatoase, tentatii sau uneori rautati.

Principiile despre care vorbeste in care nu sunt neaparat noi. Poate ca cele mai multe sau cei mai multi le-am mai citit, le-am mai auzit. Adevarata cale insa este disciplina si perseverenta.

Va recomand sa cititi cartea (este scrisa usor, de o pana de jurnalist si ca atare se citeste repede). Iar daca stiti persoane care sunt la fel de disciplinate povestiti despre ele, pentru ca merita toata aprecierea.

Traiesc deci ma abtin, de Mihaela Bilic (recenzie)

Am citit “Traiesc, deci ma abtin”, cartea nutritionistei Bilic, si m-am relaxat. Poate ca si o astfel de reactie se doreste prin titlul usor amenintator, pentru ca prin natura noastra nu ne place sa ne abtinem. Ceea ce ne propune insa Mihaela Bilic in paginile acestei carti nu este nici pe de parte abtinere, asa cum propun cele mai multe diete. Este mai degraba echilibru si moderatie. Din pacate moderatia nu este prietenoasa pentru un gurmand, poate fi insa prietena cu un gourmet.

Poate ca multe lucruri din cele scrise in aceasta li se vor parea cunoscute celor care devoreaza scrieri intregi referitoare la diete. Este remarcabil insa faptul ca informatia este foate bine structurata, recomandarile nutritionale sunt argumentate, astfel incat sa intelegi de ce e bine sa actionezi intr-un fel la un moment dat. Pe de alta parte, este confortabil sa stii ca asocierile alimentare sunt recomandate, ca painea e un aliment din lista celor permise, ca doua patratele de ciocolata sunt acceptabile, ca o masa copioasa la un interval mare de timp nu duce la ingrasare si ca este un obicei daunator siluetei acela de a ne ascunde dupa deget.

Simt nevoia sa punctez un adevar invocat in carte, acela ca de la Auschwitz nu au iesit persoane grase, nici macar acelea care erau bolnave cu glanda.

Lucrurile cu care ar tebui sa ne invatam, potrivit opiniei nutritionistei sunt: cantaritul alimentelor (pana invatam sa apreciem din ochi), mancatul din farfurii mici, respectarea portiilor cat o palma sau un pumn, folosirea mirodeniilor pentru a ne bucura de masa, evitarea alimentelor care dincolo de faptul ca ingrasa sunt extrem de daunatoare, crescand riscul de cancer sau boli cardiovasculare, dar si fixarea de obiective SMART.

O carte care se citeste usor si un stil de viata propus, care nu necesita eforturi spectaculoase, ci doar vointa.

Cum sa oprim imbatranirea, de Jean Carper (recenzie)

Deschid ciclul recenziilor cu o carte care mi-a ajuns recent in maini si pe care cu siguranta au mai cumparat-o si multi altii (datorita campaniei Jurnalului National), preocupati ca si mine sa amane imbatranirea. “Cum sa oprim imbatranirea”, de Jean Carper, este o colectie de concluzii pe tema imbatranirii, obtinute de mai multi oameni de stiinta din diferite colturi ale lumii. Este o carte care se citeste usor si din care obtii rapid informatia esentiala. Este bine structurata, iar la final ramai cu sentimentul ca ai in propriile maine solutia pentru amanarea imbatranirii si, mai mult, pentru evitarea, amanarea sau diminuarea efectelor unor boli devastatoare, precum cancerul sau bolile cardiovasculare.

Cartea ne arata ca batranetea si bolile sunt consecinte ale stresului oxidativ si a pierderii de agenti antioxidanti, iar concluzia principala este ca suplimentand acesti antioxidanti, pe care in mod firesc organismul uman incepe sa ii piarda cu trecerea timpului, putem intarzia si imbatranirea si boala.

Autoarea cartii trateaza practic in parte fiecare dintre principalii antioxidanti (agenti antiimbatranire): vitaminele A (de fapt betacarotenul), C, E si complexul de vitamine B, zincul, seleniul, calciul si magneziul, coenzima Q10, glutationul si extractul de ginko. Evaluarea fiecarui antioxidant se bazeaza pe rezultatele unor studii stiintifice, astfel ca afirmatiile sunt argumentate si exemplificate. Sunt facute referiri ata la doze minime necesare, cat si la doze maxime recomandate, astfel incat cititorii sa fie preveniti asupra riscului de supradoza.

Se reitereaza faptul ca este important sa mancam multe fructe si legume, cat mai putin preparate, in defavoarea carnii, numai ca de data aceasta aceste recomandari sunt parca mult mai argumentate.

Daca nu aveti timp sau rabdare sa cititi cartea retineti ca trebuie sa imbunatatiti aportul zilnic de vitamine A, C, E, complexul de B-uri, vitamina D pentru fixarea calciului, de zinc, seleniu, calciu, magneziu, fie prin consum de fructe si legume, fie luand suplimente nutritive. Mai aveti nevoie de glutation, coenzima Q10 si ginko biloba si de usturoiul cel la indemana oricui.

Cartea se afla la editia a doua si face parte din colectia “Fii sanatos” a editurii Curta Veche.